Razboi nesfarsit intre Irak si Iran!

1980. 22 septembrie. Avea sa fie prima zi din urmatorii 8 ani in care intre Iran si Irak s-a desfasurat un razboi ce avea sa duca la disparitia a peste un milion de suflete de ambele parti. SUA, au jucat un rol determinant in conflict alimentandu-i pe rand, pe cei doi combatanti, cu arme. Si totusi, pentru ce 8 ani de conflict? Greu de spus desi istoria mentioneaza cateva repere care ne-ar putea fi de folos in descoperirea cauzelor. Atacând Iranul, în septembrie 1980, preşedintele irakian Saddam Hussein nu intentiona numai să zdrobească un regim ce putea servi drept model musulmanilor şiiţi din ţara sa, ci şi să schimbe frontiera cu Iranul din mijlocul apelor pe malul oriental al fluviului Shatt-al-Arab şi visa poate să anexeze Kuzistanul iranian, bogat în petrol, caci petrolul, atunci si acum a fost marul discordiei. Sperând că va fi sprijinit de ţările arabe împotriva tradiţionalului duşman persan, Saddam Hussein credea că va obţine o victorie fulger. Dar războiul între cele două ţări a fost interminabil. Primul a fost Războiul Frontierelor, pe parcursul căruia iranienii au lansat împotriva duşmanului valuri de asalt umane modest înarmate, în rândurile cărora se aflau şi copii, în timp ce irakienii foloseau arme chimice. A urmat apoi, intre 1984-1988 ceea ce istoria a consemnat ca fiind Războiul oraşelor, cand acestea au fost cu precadere bombardate şi, in final, Războiul din Golf, în care fiecare dintre participanţi a încercat să scufunde petrolierele adversarului, sa mineze golful şi sa controleze navigaţia. Asta a fost insa momentul in care tarile occidentale, care susţineau Irakul vânzându-i arme deşi furnizau uneori simultan armament şi Iranului, aşa cum s-a demonstrat atunci cand a iesit la lumina Afacerea Irangate, n-au putut accepta această ultimă formă de conflict, care punea în pericol aprovizionarea lor cu petrol. 1987 este anul in care puterile occidentale au decis sa intervina desfasurandu-si flota de război în regiune. Epuizaţi, supuşi presiunii internaţionale, cei doi beligeranţi sfârşesc prin a accepta încetarea focului sub egida O.N.U, care devine oficială la 20 august 1988. Războiul a făcut peste 1.000.000 de victime şi nu i-a permis lui Saddam Hussein să obţină ceea ce dorea. Minoritatea kurdă din Irak şi din Iran a trebuit să facă totuşi faţă timp de zece ani ostilităţii sângeroase a regimurilor de la Bagdad şi Teheran.